ZAVATE

SFATURI UTILE

BLOG

Papion, pălărie și bretele: ce rămâne azi din tradiția de altădată?

Tradiția vestimentară masculină, și în special accesoriile precum papionul, pălăria și bretelele, se estompează în tumultul modei contemporane. În trecut, aceste elemente nu doar completau ținutele bărbaților, ci reflectau statutul și personalitatea lor. Azi însă, rar mai vezi aceste simboluri ale eleganței purtate cu mândrie în viața de zi cu zi.

Cum s-a ajuns aici? Sunt de vină tendințele schimbătoare ale modei moderne sau lipsa de apreciere pentru tradiția de altădată? Hai să explorăm mai jos evoluția acestor accesorii și să descoperim modalități prin care papionul, pălăria și bretelele pot fi aduse din nou în prim-plan, adăugând un plus de rafinament și personalitate garderobei tale!

PAPIONUL
Papionul, un accesoriu vestimentar cu o istorie îndelungată, este de fapt o varietate de cravată și își are originile în secolul al XVII-lea, când mercenarii croați își legau eșarfele în jurul gâtului pentru a-și fixa cămășile. Moda asta a fost preluată de nobilimea franceză apoi, transformându-se în ceea ce numim astăzi papion. Există mai multe tipuri de papion, de la cele clasice, care necesită legare manuală, la variantele prelegate și cele ajustabile. În plus, papioanele vin într-o varietate de forme, pe care le vei întâlni sub diverse denumiri: papion clasic, papion diamant sau papion fluture.

Papionul a început să dispară din garderoba de zi cu zi a bărbaților în a doua jumătate a secolului al XX-lea, pe măsură ce moda casual a câștigat treptat teren. Totuși, el rămâne un element esențial în anumite dress code-uri formale. De exemplu, papionul este indispensabil în cadrul ținutelor black tie și white tie, fiind asociat cu ocazii precum balurile, nunțile și alte evenimente de gală.

Azi, papionul a fost reintrodus în moda contemporană prin intermediul hipsterilor și al pasionaților de vintage, care îl poartă ca să adauge originalitate și rafinament ținutelor casual sau semiformale. Astfel, papionul continuă să fie un simbol al eleganței și al stilului personal, adaptându-se modernității fără a-și pierde farmecul clasic.

PĂLĂRIA
Originea pălăriei este strâns legată de nevoia de protecție și de simbolism social. De la boneta frigiană până la turbanul indian, de la kippah credinciosului mozaic până la camilafca monahului ortodox, acoperământul de cap a slujit din cele mai vechi timpuri atât ca simbol al statutului social, cât și ca element utilitar în viața de zi cu zi. Cu timpul, pălăria a evoluat. Ea a căpătat diverse forme și semnificații, devenind un accesoriu esențial în garderoba bărbaților până în prima jumătate a secolului al XX-lea. Dintre toate tipurile de pălărie, cea tradițională, împletită din paie, are o istorie lungă în spațiul românesc. Celelalte au fost o modă de import, de inspirație apuseană, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Aceste tipuri de pălării sunt variate și fiecare își are propriul stil și istorie. Iată câteva dintre ele! 1) Pălăria melon, cunoscută și sub denumirea de bowler, popularizată încă din Anglia victoriană. 2) Pălăria homburg, cu margini ușor ridicate și calotă adâncită. 3) Fedora, definită prin borul lat și moale, asociată cu detectivii din filmele noir. 4) Trilby, similară cu fedora, dar cu borul mai îngust și mai rigid. 5) Pălăria panama, realizată din paie ușoare și potrivită pentru climatul cald. 6) Pălăria tiroleză, cu ornații de culoare verde-închis, specifice Alpilor austrieci. 7) Pălăria mexicană sombrero, cu boruri largi pentru protecție solară. 8) Nu în ultimul rând, pălăria de cowboy, simbol al Vestului Sălbatic american.

Din păcate, în ultimele decenii, pălăriile au fost cu desăvârșire uitate. În zilele noastre, ele sunt purtate doar de bărbați la unele evenimente protocolare și, uneori, la tradiționalele concursuri de echitație. Astăzi, bărbații se mulțumesc cu șepcile, purtate inițial doar la ocazii casual și de băieții de mingi de la tenis. Caracterul pălăriei este dat de forma calotei, lățimea și capacitatea de mulare a borului, dar și de culoarea materialului din care este confecționată. Un element important al aspectului pălăriei este lucrătura calotei, care poate fi netedă sau cu adâncituri. Cele mai comune materiale de confecție a pălăriilor sunt pâsla, părul de iepure, fibrele vegetale (mătase, paie) și lână (tweed).

Pe lângă măiestria execuției, panglica îngustă sau lată, de piele ori de mătase, care decorează calota definește stilul acesteia. Elegante sunt pălăriile cu lucrătură rigidă, cu calotă înaltă (ca la joben) și borul lat. În schimb, cele confecționate din materiale cu modele inspiră un aspect casual. Acestea sunt mai moi și au borul mai îngust. Azi, pălăriile își găsesc locul din nou în dress code-urile formale. Exemple ar fi evenimentele de gală, paradele militare sau ceremoniile oficiale, dar și ocaziile casual, unde adaugă un plus de stil.

BRETELELE
Originea bretelelor datează din secolul al XVIII-lea, când au fost folosite pentru prima dată în Franța pentru a susține pantalonii. Bretelele, cunoscute atunci sub numele de tirants, erau fabricate din panglici și se prindeau de pantaloni cu niște nasturi. De-a lungul timpului, bretelele au evoluat, devenind un accesoriu vestimentar indispensabil în secolele al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Tradițional, acestea erau realizate din materiale elegante, cum ar fi mătasea și lâna, și prezentau modele variate care se armonizau cu restul ținutei.

Bretelele s-au purtat mult la așa-zișii pantaloni coloniali (off-white), croiți cu betelie înaltă și fără găici. În general, bretelele sunt confecționate dintr-o stofă elegantă, semielastică, uneori îmbrăcată în mătase. Lungimea acestora este reglabilă și se fixează de betelie în spate cu o pereche, iar în față cu două perechi de nasturi. Culoarea și modelele bretelelor se pot armoniza cu cravata, dar să nu fie identice cu aceasta! Purtarea bretelelor este obligatorie la ținutele de ocazie, în aceste cazuri cureaua fiind interzisă. Ca pont, bretelele albe se potrivesc cu fracul, iar cele negre cu smochingul, dar asta nu înseamnă că nu poți pune bretele albe la black tie.

Bretelele au început să dispară din garderoba zilnică a bărbaților la mijlocul secolului al XX-lea, odată cu popularizarea curelei, care a ajuns principalul accesoriu pentru susținerea pantalonilor. Totuși, bretelele nu au dispărut chiar de tot! Pentru bărbații corpolenți, cureaua le „taie“ în mod inestetic burta de picioare, așa că se recomandă purtarea bretelelor în orice împrejurare. De asemenea, bretelele pot fi integrate cu succes în dress code-uri casual, cum ar fi o cămașă suflecată, asortată cu pantaloni chino și sneakerși albi.

În concluzie, papionul, pălăria și bretelele, deși odată indispensabile, au fost în mare parte înlocuite de tendințele moderne. Totuși, aceste accesorii clasice nu au dispărut complet și pot adăuga un plus de eleganță și personalitate garderobei contemporane. Integrându-le în dress code-uri formale sau casual, poți păstra vie tradiția de altădată, combinând rafinamentul clasic cu stilul modern. Astfel, vei crea ținute unice și memorabile.