Industria modei operează cu 4 momeli de marketing frecvente. Acestea sunt eticheta „handmade“ aplicată produselor de serie, materialele „premium“ vagi, fără indicații concrete, originea geografică înșelătoare de tipul „Made in Italy“ și țesăturile cu proprietăți exagerate. Cunoașterea acestor capcane îți va permite să faci achiziții informate, distingând ce e calitativ de ce e simplă momeală de vânzare.
1. Handmade: ce înseamnă de fapt eticheta asta?
E capcana cea mai răspândită în industria hainelor, pe care producătorii o transformă în argument de vânzare. În realitate, e discutabil ce anume din ce cumperi a fost realizat „de mână“. Gândește-te la asta. O cămașă care a fost cusută la mașină de un croitor care a ținut-o cu mâna e sau nu „handmade“? Așadar, e ușor să aplici eticheta aceasta unor haine de duzină pentru a le da un iz sofisticat. Aici intervine doar educația consumatorului, care poate distinge ce e într-adevăr calitativ și ce, momeală de marketing. Dacă te simți nesigur pe tine, nu strică să mergi la cumpărături cu croitorul tău.
2. Materiale premium: cum îți dai seama de calitate?
Probabil cel mai răsunător exemplu aici e așa-numita „piele naturală“ a pantofilor de la raft (genuine leather). Adevărul e că lumea tăbăcăriei e extrem de vastă și nu toate pieile naturale sunt de aceeași calitate. Această calitate este dată atât de animalul de la care provine pielea, cât și de la zona de pe corpul animalului de unde a fost jupuită. Dintre aceste varietăți brute se pot scoate „la gata“ numeroase produse. Câteva exemple sunt pielea cu pori deschiși, pielea polișată, pielea întoarsă, pielea cu gren, iar pentru căptușeli, șevro fauve. A scrie deci pe etichetă „pantofi din piele naturală“ nu înseamnă nimic, dar dacă costă 300 de lei, garantat sunt niște știfturi. Ca reper, o pereche de pantofi de calitate ar trebui să coste cât un costum de calitate.
3. Made in Italy: când eticheta poate induce în eroare?
Doar pentru că pe eticheta unor costume din comerț scrie că au fost făcute în Italia sau Anglia, nu înseamnă garanția calității. Se poate ca acele costume să fi fost produse într-o țară asiatică, cu mână de lucru ieftină. Apoi costumele au fost aduse în Occident, numai finisajele fiind făcute în Italia sau Anglia. Asta le dă dreptul producătorilor să o folosească ca argument de vânzare. Poate că e legal, dar avem rezerve că ar fi moral.
4. Țesături care absorb transpirația: chiar funcționează?
Aceste țesături sintetice sunt concepute pentru a gestiona umezeala în mod eficient. Ele sunt întâlnite în special la confecționarea articolelor sportive, precum tricouri, bluze sau pantaloni. Proprietățile lor absorbante și de uscare rapidă ajută la menținerea confortului chiar și în condiții de transpirație intensă. Sună bine, nu? În realitate, umezeala nu dispare nicăieri. Ea nu se evaporă miraculos, ci e absorbită tot de material. Asta înseamnă că în timp va căpăta un miros greu de scos, vei fi obligat să îți cumperi alte haine.
Sintetizând, industria hainelor este plină de capcane. Toți producătorii de haine, chiar dacă declară că se gândesc la client, de fapt se gândesc la maximizarea profitului. Treaba lor e să își crească vânzările, dar treaba ta e să alegi atent în ce îți investești banii. Articolele așa-zise handmade, materialele premium, hainele cu origine incertă ori cele din țesături-minune, iată cele mai comune momeli de marketing pe care merită să le cunoști.